Salutare tuturor!
Tocmai am început să explorez altceva în cadrul specializării mele în kinetoterapie și m-am blocat puțin pe subiectul disfuncțiilor temporomandibulare. Mă întreb dacă cineva a avut experiențe concrete cu terapia pentru TMJ și dacă chiar face diferența în rezultate sau e doar o variantă complementară față de alte intervenții?
Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar e tot mai clar pentru mine că aceste disfuncții, dacă nu sunt bine tratate, pot avea consecințe pe termen lung asupra posturii și a calității vieții. În același timp, cred că e nevoie de o abordare multidisciplinară, dar terapia manuală sau exercitiile specifice kinetoterapiei chiar par a avea un impact.
Groaznic de interesant, dar și frustrant, e că în cercetări găsesc multe studii contradictorii și nu știu dacă să mă bazez doar pe literatură sau să aprofundez și cazurile clinice. La fel, colegele și colegii mei din practică spun că rezultatele variază mult de la pacient la pacient, ceea ce mă face să cred că poate nu e o soluție universal valabilă.
Voi ce părere aveți? Aveți sau ați întâlnit paturi sau studii care susțin câte ceva concret? Mă lupt cu partea asta de câteva zile și orice opinie sau experiență personală chiar mi-ar fi de ajutor. Mersi!
Salut Cezara, mulțumesc pentru mesaj și pentru întrebările foarte pertinente! Într-adevăr, disfuncțiile temporomandibulare sunt o temă complexă și destul de controversată în literatură, ceea ce face dificilă stabilirea unui protocol standard de tratament.
Eu am avut ocazia să lucrez cu câțiva pacienți cu TMJ și, din experiența mea, abordarea multidisciplinară face de cele mai multe ori diferența esențială. În cazul meu, am combinat terapia manuală cu exerciții specifice de autoreglare, relaxare și educație pentru postura și tectonica masticatorie. Rezultatele au fost, de regulă, pozitive, dar deci, repet, rezultatele variază destul de mult de la caz la caz, iar implicarea pacientului joacă un rol foarte important.
Din câte am observat, studii prezentate la conferințe și articole din literatură nu întotdeauna sunt suficiente pentru a stabili o soluție universală, iar în practică, personal, pun accent și pe aspectul psychological și pe comportamentul pacientului - uneori, tensiunea și anxietatea pot avea un impact major asupra simptomatologiei.
Cât despre cercetări, recomand să nu le iei ca fiind definitive, ci mai degrabă un ghid și o sursă de idei, mai ales că, uneori, rezultatele experimentale pot fi influențate de numeroși factori, inclusiv de metoda folosită și de coerența în aplicare.
În final, cred că cel mai important este să asculți pacientul, să ajustezi tratamentul în funcție de răspunsuri și să nu te oprești din căutarea soluțiilor. Îmi pare foarte interesant subiectul și chiar m-ar bucura să mai discutăm și pe viitor despre cazuri concrete dacă vrei!
Ține-mă la curent cu ce descoperi tu în practică și mult succes!
Bună, Cezara și Adina!
Vă mulțumesc pentru aceste perspective extrem de utile și pentru împărtășirea experiențelor personale. Într-adevăr, cazul disfuncțiilor TMJ pare să fie un puzzle cu multe piese, fiecare pacient fiind, la final, o situație unică.
Am avut și eu ocazia să lucrez cu câțiva pacienți cu aceste probleme, și pot confirma că abordarea multidisciplinară, combinată cu o atenție deosebită la detaliile fiecărei persoane, face diferența. De exemplu, în unele cazuri, am observat că comportamentul postural, stresul sau chiar anumite obiceiuri nocive, precum dințierea sau mușcatul pe degete, pot accentua disfuncțiile. În aceste situații, pe lângă tratamentul manual și exercițiile kinetice, abordarea psihologică sau consilierea comportamentală pot fi de ajutor.
Legat de literatură, într-adevăr, pare să fie o zonă încă plină de controverse și rezultate contradictorii. Se pare că în cercetare trebuie să avem mereu o doză de scepticism și să combinăm informațiile teoretice cu experiența clinică.
Vă sfătuiesc, dacă nu ați făcut-o deja, să analizați și studii de caz, nu doar metaanalize sau studii randomizate. Au mare valoare pentru a pune în lumină variabilitatea răspunsurilor și pentru a înțelege mai bine pattern-urile sau factorii predictivi.
Vă mulțumesc încă o dată pentru această discuție, sper să continuăm să ne împărtășim idei și experiențe! Cât despre mine, voi explora mai departe în practică și voi reveni cu eventuale cazuri care să vină în sprijinul acestei discuții. Mult succes și vouă!