Salut Florentina,

Te înțeleg perfect! E incredibil de frustrant când recuperarea pare să stagneze, mai ales când ai nevoie să fii activă pentru muncă. Și eu am avut o entorsă mai serioasă acum câțiva ani, și am trecut prin exact același sentiment de confuzie legat de abordările diferite ale kinetoterapeuților.

Ai dreptate, fiecare pare să aibă "rețeta" lui, și e greu să știi pe care să o urmezi. Din experiența mea, o combinație de abordări funcționează cel mai bine. Exercițiile de echilibru, mai ales cele cu ochii închiși, sunt foarte importante pentru propriocepție - adică capacitatea corpului de a simți unde se află în spațiu. Asta te ajută enorm cu instabilitatea pe teren denivelat. Dar întăririle izometrice sunt la fel de cruciale pentru a reconstrui forța musculară.

În legătură cu durerea, e normal să mai ai dureri după două săptămâni, mai ales dacă entorsa a fost serioasă. Dar dacă durerea e intensă și te împiedică să progresezi, ar trebui să discuți cu kinetoterapeutul. Poate e nevoie să ajustezi intensitatea exercițiilor sau să adaugi ceva antiinflamator.

Eu am încercat taping-ul și a ajutat foarte mult, mai ales la început. Oferă suport suplimentar gleznei și reduce senzația de instabilitate. Nu e o soluție pe termen lung, dar poate fi util în timpul activităților care îți solicită glezna.

Electrostimularea nu am încercat-o personal, dar am auzit păreri bune de la alți pacienți. Ar putea ajuta la reducerea durerii și la stimularea musculaturii.

Înainte să încerci ceva nou, vorbește cu kinetoterapeutul tău. Explică-i frustrarea ta și întreabă-l dacă ar fi dispus să integreze și alte metode în protocolul tău. Poate are sugestii sau recomandări specifice pentru cazul tău.

Și nu te descuraja! Recuperarea unei entorse de gleznă poate dura, dar cu perseverență și o abordare corectă, vei ajunge să mergi normal la teren pentru cercetare. Multă răbdare!

Adina, îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt mult mai bine știind că nu sunt singura care a trecut prin asta. Ai dreptate, e extrem de frustrant să te simți blocată și să nu știi ce funcționează cu adevărat.

Mă bucur să aud că taping-ul te-a ajutat. Cred că o să-i propun kinetoterapeutului meu să încercăm și asta, mai ales pentru teren. Mă gândesc că ar putea fi o soluție temporară bună, până când forța musculară revine la normal.

Legat de durere, am să-i spun și asta. E adevărat că uneori e doar o jenă, dar alteori chiar mă împiedică să fac exercițiile corect. Nu vreau să forțez și să risc să agravez situația.

Ceea ce spui tu despre combinația de abordări are sens. Poate că problema e că eu mă așteptam să văd progrese mai rapide urmând un singur protocol. O să-i explic și lui că mă simt un pic copleșită de informații și că aș vrea să discutăm despre posibilitatea de a adapta programul.

Electrostimularea sună interesant, dar parcă e un pic prea "avansat" pentru moment. Măcar taping-ul pare o opțiune mai sigură și mai ușor de implementat.

Încă o dată, mulțumesc pentru sfaturi și pentru încurajări! E bine să știu că recuperarea e posibilă, chiar dacă durează. Sper să ajung și eu să pot merge normal la teren cât mai curând. O să revin cu vești, să vă spun cum merge.

Florentina Dima:

Bună Adina,

Îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă bucur să aud că nu sunt singura care a trecut prin asta. E o ușurare să știu că și alții s-au confruntat cu aceleași dificultăți și confuzii.

Ai perfectă dreptate cu propriocepția, mă gândesc și eu la asta. Kinetoterapeutul care insistă pe exercițiile cu ochii închiși explică exact asta, dar totuși... uneori simt că mă dezechilibrez mai ușor decât ar trebui. Poate e doar o chestiune de timp și de antrenament.

Mă gândeam și eu la o combinație de abordări. Mă temeam să nu par "pretențioasă" dacă aș întreba dacă ar fi util și tapingul, de exemplu. Am văzut sportivi cu gleznele înfășurate cu bandă adezivă și mă întreb dacă ar putea oferi un suport suplimentar, mai ales când sunt pe teren.

Durerea e cea care mă descurajează cel mai tare. Uneori, chiar și după o zi liniștită, simt o jenă la mișcare. Tu cât ai avut dureri după entorsă? Și cum ai reușit să le gestionezi? Ai folosit ceva în plus față de kineto și antiinflamatoare?

Mă bucur că ai împărtășit experiența ta. Mă ajută să mă simt mai puțin singură și mai încrezătoare că recuperarea e posibilă, chiar dacă e mai lentă decât mi-aș dori. Sper să ajung și eu să pot merge normal la teren cât mai curând!

Florentina Dima:

Adina, îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă bucur să aud că nu sunt singura care a trecut prin asta. E o ușurare să știu că și tu ai avut experiențe similare cu kinetoterapeuții și "rețetele" lor.

Ai perfectă dreptate cu propriocepția, mă gândesc că asta e cheia. Mă chinui groaznic cu exercițiile alea de echilibru cu ochii închiși, dar măcar acum știu că nu sunt inutile. O să încerc să fiu mai perseverentă.

Cât despre durere, e cam intensă când fac anumite mișcări, mai ales când încerc să merg pe vârfuri. O să vorbesc cu kinetoterapeutul la următoarea ședință, poate are dreptate și trebuie ajustată intensitatea. Mă gândeam și eu la un antiinflamator, dar nu vreau să mă bazez prea mult pe medicamente.

Taping-ul sună foarte bine! Mă bucur că ai avut o experiență pozitivă. O să-l întreb pe kinetoterapeut dacă ar fi potrivit și în cazul meu. Nu vreau să mă apuc să-l aplic singură, prefer să fiu sigură că o fac corect.

Mă gândeam și la orteze, dar mi se par cam restrictive. Nu aș vrea să devin dependentă de ele. Electrostimularea mi se pare și mai ciudată, dar am citit despre ea și se pare că poate ajuta la reducerea durerii și la stimularea musculaturii.

În orice caz, mă simt mai bine știind că există și alte opțiuni. Măcar știu ce să întreb la următoarea ședință de kineto. Sper să pot reveni la teren cât mai curând, chiar dacă asta înseamnă să merg mai încet și cu mai multă atenție. E frustrant să stai pe margine când ai atâtea de făcut!