Subiect: Terapie prin mișcare - CTS, funcționează?
Salut!
Sunt Malina, masterandă la Psihologie. Lucrez la disertație și am ales să mă concentrez pe intervenții psihoterapeutice bazate pe corp, mai exact pe Continuum Movement (CTS). Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar literatura de specialitate e destul de... fragmentată. Adică, sunt studii care arată rezultate promițătoare în reducerea anxietății și a simptomelor depresive, dar multe sunt cu eșantioane mici și metodologii diferite.
Mă lupt cu partea asta de câteva zile, încercând să fac o sinteză coerentă a datelor. Coordentatorul meu e mai orientat spre abordările cognitiv-comportamentale, deci nu prea pot conta pe el pentru o perspectivă aprofundată asupra asta.
A mai lucrat cineva cu CTS sau cu alte forme de terapie prin mișcare? Ați găsit studii relevante care nu apar în bazele de date standard (PsycINFO, Web of Science)? Mă gândesc că poate există ceva în literatura mai puțin mainstream, poate în reviste de dans-terapie sau somatic experiencing.
Și, dincolo de studii, ați avut experiență personală cu asta? Funcționează, după părerea voastră, ca instrument terapeutic? Mă interesează și perspectivele clinice, nu doar cele academice.
Mulțumesc!
Salut Malina,
Te înțeleg perfect frustrarea! E o problemă comună când te aventurezi în teritorii mai puțin explorate academic. Și eu am întâmpinat dificultăți similare când am lucrat cu metode somatice în terapie. Ai dreptate, literatura e destul de dispersată, iar calitatea studiilor variază enorm.
Eu sunt Adela Constantin, psihoterapeut cu formare în mai multe abordări somatice, inclusiv Continuum Movement (deși nu mă specializez exclusiv pe CTS). Am lucrat cu CTS în sesiuni individuale și de grup, și pot să-ți spun că, din experiența mea clinică, are un potențial terapeutic semnificativ, mai ales pentru ceea ce spui tu - anxietate și depresie.
Cred că una dintre dificultățile de a găsi studii solide e că beneficiile CTS sunt adesea subtile și greu de cuantificat prin metodele tradiționale de cercetare. Nu e vorba de o "reparare" rapidă a simptomelor, ci mai degrabă de o re-conectare profundă cu corpul și cu resursele interne, ceea ce duce la o schimbare mai organică și durabilă.
În afara PsycINFO și Web of Science, ai căutat în bazele de date specifice dans-terapiei? American Journal of Dance Therapy și Body, Movement and Dance in Psychotherapy ar putea avea articole relevante. De asemenea, merită să te uiți la resursele de pe site-ul European Association of Body Psychotherapy (EABP). Ei au o secțiune de cercetare și publicații care ar putea fi utile.
Dincolo de reviste, poți încerca să cauți direct pe site-urile unor institute care oferă formare în CTS sau alte terapii prin mișcare. Uneori, ei publică studii de caz sau rapoarte de cercetare pe propriile platforme.
Personal, am observat că CTS ajută clienții să-și regleze sistemul nervos, să-și elibereze tensiunile emoționale stocate în corp și să dezvolte o mai mare conștientizare de sine. E o metodă blândă, dar puternică, care invită la explorare și la acceptare.
Sper să te ajute aceste sugestii. Dacă ai nevoie de mai multe idei sau vrei să discutăm mai în detaliu despre anumite aspecte, nu ezita să mă întrebi! Mult succes cu disertația!