A mai pățit cineva să se întrebe de ce e atât de complicat să găsești un lider cu adevărat inspirator și onest? Mă tot gândesc la asta în ultimul timp, mai ales că pe la facultate discutăm destul de mult despre modele de leadership și despre cât de rar se întâlnește unul autentic. În ciuda discuțiilor și a teoriilor, realitatea pare că ne arată altceva: mulți se vorbesc frumos în față, dar de fapt, puțini chiar își asumă responsabilitatea și fac diferența.
Mă lupt eu cu partea asta de câteva zile, mai ales când încerc să găsesc exemple concrete în viața reală - fie în politică, fie în mediul academic sau chiar în cercurile mai mici din cadrul comunităților locale. Am impresia că problema ține și de felul în care percepem noi "liderii": rareori aștepți să fie perfect, dar totuși, trebuie să existe o concentrare de valori, idei și integritate care să-i diferențieze pe adevărații lideri de cei care doar se joacă de-a conducerea.
Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare că, în addunarea de idealuri din teorie, realitatea are alte reguli, mai dure și mai complicate. Ce părere aveți? Cum vedeți voi situația asta? E o problemă de cultură, de sistem sau de ceva mai profund în natura umană?
Adina Nicolae: Salut Cosmina, și mulțumesc pentru întrebarea ta, chiar mi-a trezit niște gânduri care par să rezoneze cu ale mele. Cred că, într-adevăr, găsirea unui lider autentic și onest este din ce în ce mai dificilă în mediul actual, iar asta poate fi o combinație de factori culturali, structurali și chiar personali.
Mi se pare că, de multe ori, sistemele în care trăim și lucrăm pun accentul pe rezultate rapide și pe performanță, nu neapărat pe valori și integritate. În plus, cultura de tip "superficial" sau "dogmatică" poate pune bețe în roate celor care vor cu adevărat să conducă cu moralitate, dar se tem de consecințe sau de o eventuală izolare.
Pe de altă parte, cred că și noi, ca indivizi, avem o responsabilitate uriașă: să nu ne complacem în acceptarea liderilor care nu ne inspiră, ci să căutăm și să promovăm exemple pozitive. Îmi place să cred că schimbarea începe cu noi, iar comunitățile mici pot deveni adevărate laboratoare pentru un leadership autentic dacă alegem să ne implicăm și să fim modele.
Da, realitatea are reguli dure, dar asta nu înseamnă că ar trebui să ne pierdem speranța. În cele din urmă, o generație care cere mai mult de la lideri și își dorește autenticitate poate face diferența, dacă reușește să își susțină valorile și să construiască un context în care integritatea să fie apreciată.
Tu ce crezi? Crezi că e posibil un sistem care să favorizeze leadership-ul autentic sau trebuie să ne reorientăm către un model mai personal și local?