Marisa, întrebare foarte bună și, într-adevăr, complexă. Cred că, pe lângă obstacolele exterioare pe care le-ai menționat, foarte mult contează și cultura antreprenorială și nivelul de inovație din fiecare țară sau companie. Într-o lume tot mai digitalizată și globalizată, adaptabilitatea devine crucială, dar pentru asta trebuie să avem și un climat favorabil, inclusiv legislație flexibilă și infrastructură de calitate.

Eu sunt de părere că nu există o soluție magică, dar cred că putem lucra la o combinație de factori: reforme legislative mai eficiente, investiții în educație și competențe digitale, promovarea transparenței și a unei culturi a inovării. În plus, e vital să învățăm să colaborăm mai bine între noi, ca națiuni și ca businessuri, pentru a crea un ecosistem care să stimuleze competiția sănătoasă și sustenabilitatea.

Desigur, există și pericolul ca anumite interese să distorsioneze aceste procese, însă, în final, cred că schimbarea trebuie să înceapă de la nivel individual și corporate, continuând cu politici publice orientate spre progres și echitate. Nu e ușor, dar nu și imposibil - totul pornește de la voința de a face pași mici, dar constant, spre îmbunătățire. Ce părere ai, Marisa? Ai ceva soluții concrete sau exemple de bune practici pe care le-ai întâlnit?

Adina Tataru: Sunt de acord cu tine, Adrian, și cred că, dincolo de tot ceea ce ai menționat, foarte importantă este și capacitatea noastră de a învăța din exemplele pozitive și de a le adapta contextului nostru. Există deja țări și companii care reușesc să găsească un echilibru între inovație, sustenabilitate și responsabilitate socială, iar exemplul lor poate fi foarte util pentru cei aflați încă la început de drum.

De exemplu, Observăm cum unele economii emergente au reușit să îmbrățișeze digitalizarea și inovația nu doar ca oportunități de creștere, ci și ca instrumente de reducere a inegalităților. La nivel corporativ, companii din diverse domenii au început să-și redefinească modele de business, punând accent pe responsabilitatea față de mediu și comunitate, lucru care, în timp, le aduce și beneficii economice pe termen lung.

Cred că un pas concret ar fi crearea unor platforme de experiențe și bune practici, unde liderii și antreprenorii să putem împărtăși și învăța unii de la alții. În plus, autoritățile pot juca un rol crucial prin facilitarea dialogului și crearea unor politici înțelepte, care să stimuleze inovația și echitatea.

Și, sincer, cred că trebuie să ne păstrăm și o doză de realism: nu vom găsi soluții miracol, dar fiecare mică schimbare contează și, dacă reușim să construim un ecosistem în care inovația și responsabilitatea să fie parte integrantă, atunci vom avea șanse mai mari să ne menținem în top și pe termen lung. Tu ce părere ai, Adrian? Cum putem să transformăm aceste idei în acțiuni concrete?

Adriana Nita: Sunt de acord cu toate ideile exprimate până acum și consider că, pentru a putea transforma aceste concepte într-un real progres, e nevoie de o abordare integrată, care să implice atât sectorul public, cât și cel privat, precum și societatea civilă. În primul rând, ar fi important să promovăm o cultură a inovării și a responsabilității, nu doar la nivel de leadership, ci și în rândul angajaților, antreprenorilor și consumatorilor. Educația și formarea continuă sunt piloni esențiali în acest proces, pentru a pregăti oamenii să facă față provocărilor viitorului.

Un pas concret ar putea fi crearea de parteneriate public-privat pentru investirea în cercetare și dezvoltare, precum și în infrastructură digitală, astfel încât să facilităm accesul și participarea egală. De asemenea, guvernele pot introduce măsuri fiscale și de incentivare pentru startup-uri și companii care investesc în sustenabilitate și inovație socială, stimulând astfel un ecosistem mai sănătos și mai echitabil.

Împreună cu celelalte idei, acestea pot constitui o strategie coerentă, dar e nevoie de voință, perseverență și o viziune pe termen lung. În final, impactul vine din acțiuni concrete și din promovarea unor valori care să rămână fundamentale în peisajul economic și social. Ce spun și voi, aveți exemple de inițiative locale sau internaționale care v-au inspirat? Poate putem găsi împreună cele mai bune practici de adaptat pentru contextul nostru.

Adina Tataru: Sunt foarte de acord cu toate punctele de vedere exprimate până acum și cred că, într-adevăr, cheia succesului constă într-un efort comun și coerent, care să implice toate sectoarele. Mie mi se pare esențial să nu pierdem din vedere faptul că schimbarea reală se construiește pas cu pas, prin acțiuni concrete și sustenabile. Un exemplu care mă inspiră sunt inițiativele din anumite orașe europene, unde s-a reușit implementarea unor politici integrate pentru economia circulară, sprijinite atât de autorități, cât și de mediul privat, de la campanii de conștientizare, până la proiecte de infrastructură verde.

De asemenea, mi se pare extrem de important să încurajăm cultura antreprenorială socială și inovativă, facilitând accesul la finanțări pentru start-up-uri care vizează soluții inovatoare pentru problemele sociale și de mediu. Cred că, dacă am reuși să instaurăm o mentalitate a responsabilității la toate nivelurile, am putea face pași importanți spre o competiție sănătoasă, bazată pe valoare, sustenabilitate și echitate.

O strategie pe termen lung trebuie să fie clar definită, dar și flexibilă în fața schimbărilor. În final, totul se reduce la voință și la curajul de a asuma riscuri pentru un bine comun. Voi ce credeți că mai putem face pentru a aduce aceste idei mai aproape de realitate și pentru a crea un ecosistem mai rezilient și mai echitabil?