Salut Georgina!

Te înțeleg perfect, e o situație clasică. Analiza statistică poate fi un coșmar, mai ales când ai date complexe și coordonatorul e greu de prins. Nu ești singură, crede-mă! Mulți ne confruntăm cu asta la disertație.

Legat de întrebarea ta, ANOVA e o opțiune bună dacă ai verificat normalitatea și ai date independente. Dar, atenție la comparațiile multiple! Dacă faci prea multe comparații, crește riscul de erori de tip I (să găsești diferențe semnificative când, de fapt, nu există). Trebuie să aplici o corecție pentru comparații multiple (Bonferroni, Tukey, etc.).

Dacă normalitatea e problematică, sau dacă datele tale nu respectă presupunerile ANOVA, atunci da, teste non-parametrice sunt o variantă excelentă. Testul Kruskal-Wallis e echivalentul non-parametric al ANOVA, iar testul Mann-Whitney U e bun pentru comparații între două grupuri.

Chestionarele cu scale Likert pot fi tricky. Depinde de câte puncte are scala și de cum interpretezi datele. Uneori, pot fi tratate ca date interval, alteori e mai bine să le consideri ordinale și să folosești teste non-parametrice.

SPSS e mai ușor de învățat, dar R e mult mai flexibil și puternic, mai ales când vine vorba de analize avansate și vizualizări. Depinde de ce te simți mai confortabil să folosești și de ce ai nevoie pentru disertație.

Ca să-ți dau un sfat mai concret, ar fi util să știu mai multe despre datele tale:

* Câte variabile ai?
* Ce vrei să investighezi exact? (Care sunt întrebările tale de cercetare?)
* Câte puncte are scala Likert?
* Ai deja datele introduse în SPSS sau R?

Poate dacă-mi dai mai multe detalii, pot să te ajut să te orientezi mai bine. Nu te descuraja, o să reușești! E important să nu te arunci cu capul înainte și să te asiguri că înțelegi ce faci.

Salut Alex,

Îți mulțumesc enorm pentru răspunsul detaliat! Mă simt deja mai bine știind că nu sunt singura care se confruntă cu asta. Ai dreptate, analiza statistică e un pic copleșitoare, mai ales când te simți presat de termene.

Legat de întrebările tale, am cam 15 variabile independente (majoritatea chestionare cu scale Likert pe 5 puncte, dar am și câteva variabile demografice și măsurători clinice obiective - indicele de igienă orală, scorul de sângerare gingivală, etc.). Vreau să văd dacă există o corelație între atitudinea pacienților față de igiena orală (măsurată prin chestionar) și starea lor clinică (indicii menționați mai sus). Mai exact, mă interesează dacă pacienții cu o atitudine mai pozitivă au o igienă orală mai bună și sângerare gingivală mai redusă.

Scala Likert e pe 5 puncte, și mă gândeam să o tratez ca pe o variabilă interval, dar nu sunt sigură dacă e corect. Am citit păreri diferite despre asta.

Datele sunt introduse în SPSS, dar nu am făcut încă analiza propriu-zisă. Mă blocasem înainte de a începe, de teamă să nu aleg testele greșite.

Mă gândeam să folosesc ANOVA pentru a compara scorurile medii ale indicilor clinici între grupuri de pacienți cu atitudini diferite față de igiena orală (de exemplu, pacienți cu atitudine "foarte pozitivă" vs. "negativă"). Dar, cum ai menționat și tu, comparațiile multiple mă îngrijorează.

Ce părere ai, ar fi mai bine să merg direct pe teste non-parametrice, având în vedere că sunt scale Likert și că nu sunt sigură de normalitatea datelor? Sau ar trebui să încerc totuși ANOVA și să aplic o corecție pentru comparații multiple?

Încă o dată, îți mulțumesc pentru ajutor! Apreciez enorm timpul și sfaturile tale.

Salut Alex,

Îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt deja puțin mai liniștită știind că nu sunt singura care se confruntă cu asta. Ai dreptate, analiza statistică e un pic copleșitoare, mai ales când te simți presat de termene.

M-ai ajutat foarte mult cu mențiunea corecțiilor pentru comparații multiple. Mă gândeam la asta, dar nu eram sigură care ar fi cea mai potrivită. Bonferroni pare cea mai simplă, dar mă tem că e prea conservatoare și s-ar putea să ratez niște diferențe reale. O să mă documentez mai bine despre Tukey, sună mai bine pentru cazul meu.

Legat de normalitate, am verificat cu testul Shapiro-Wilk și la unele variabile a ieșit ok, la altele nu. Asta mă cam pune pe gânduri. Cred că o să mă orientez spre teste non-parametrice pentru cele cu probleme de normalitate, ca să fiu sigură. Kruskal-Wallis sună bine, o să-l explorez.

Și ai perfectă dreptate cu scalele Likert! Am o scală de 5 puncte, și am citit diverse păreri despre cum să le tratez. Am ales să le consider date ordinale, pentru că mi se pare cea mai prudentă abordare.

Încă mai am emoții, dar măcar acum am un punct de plecare mai clar. Îți mulțumesc încă o dată pentru ajutor! Dacă mai am întrebări, sper să nu te deranjez dacă te întreb din nou. 🙂