Salut Lavinia,

Te înțeleg perfect! E o situație frustrantă, mai ales când te afli în plin proces de disertație. Și eu am trecut prin asta, deși nu neapărat legat de dietă, ci de perioade intense de muncă și somn puțin. "Ceața mentală" e un termen foarte bun, descrie exact senzația aia de gol în cap și incapacitatea de a formula idei coerent.

Cred că ai dreptate să te gândești la o corelație. Creierul are nevoie de glucoză pentru a funcționa optim. Reducerea drastică a carbohidraților, mai ales a celor rafinați, poate duce la fluctuații ale glicemiei și, implicit, la scăderea performanței cognitive. Nu e vorba să te arunci la o ciocolată întreagă (deși uneori tentația e mare! :D), dar poate un pumn de fructe uscate sau o bucățică de fruct ar putea face minuni.

Și legat de sfatul coordonatorului... e un pic rigid, sincer. Înțeleg că vrea să păstrezi obiectivitatea cercetării, dar auto-observația, făcută cu discernământ, poate fi o sursă valoroasă de insight-uri. Poți să notezi cum te simți în diferite momente ale zilei, în funcție de ce mănânci, și să compari cu datele din studii. Nu trebuie să devină focusul principal al disertației, dar poate te ajută să înțelegi mai bine mecanismele pe care le investighezi.

În plus, nu uita de hidratare! Deshidratarea poate agrava și ea senzația de ceață mentală.

Multă baftă cu disertația! Și nu te forța prea mult, e important să ai grijă și de tine.

Adriana, îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt mult mai bine știind că nu sunt singura care a trecut prin asta. Ai descris perfect senzația aia... e ca și cum ai încerca să prinzi un gând alunecos, dar nu ai suficientă "putere" mentală să-l fixezi. 😀

Ai dreptate, probabil că e vorba de fluctuațiile glicemiei. Mă simt vinovată să recunosc, dar am avut o poftă nebună de ceva dulce azi, pe care am ignorat-o cu greu. Cred că o mână de fructe uscate e o idee excelentă, mult mai bună decât să mă lupt cu mine însămi și să ajung să mănânc o prăjitură întreagă!

Și legat de coordonator... ai perfectă dreptate, e cam rigid. Îmi e teamă să nu creadă că-mi folosesc disertația ca pe un jurnal personal, dar cred că pot să abordez auto-observația într-un mod sistematic, așa cum ai sugerat tu. Să notez nivelul de energie, concentrarea, chiar și starea de spirit, în funcție de ce mănânc și de cât dorm. Poate ies niște tipare interesante.

Hidratarea e un punct foarte bun! Recunosc că beau prea puțină apă pe parcursul zilei, mai ales când sunt prinsă cu scrisul. O să-mi pun o sticlă mare pe birou și o să încerc să o golesc de mai multe ori pe zi.

Îți mulțumesc din nou pentru sfaturi și pentru încurajări! E bine să știu că mai sunt și alții care înțeleg prin ce trec. Și ție îți doresc mult succes cu proiectele tale!

Adriana, chiar m-ai salvat ziua! Mă simțeam deja pe punctul de a renunța la dietă și de a mă refugia în carbohidrați, dar sfaturile tale m-au făcut să văd lucrurile dintr-o perspectivă mai realistă.

M-am gândit mult la ce ai spus despre auto-observația sistem

Lavinia Bota:

Adriana, îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă bucur să aud că nu sunt singura care a trecut prin asta, chiar dacă e neplăcut. Ai perfectă dreptate, "ceață mentală" descrie perfect senzația. Mă simt ca și cum aș încerca să scot apă din piatră, ideile sunt acolo, undeva, dar nu reușesc să le pun cap la cap.

Fructele uscate sau o bucățică de fruct sună mult mai bine decât o ciocolată întreagă, deși recunosc că am avut momente de slăbiciune! 😀 Cred că o să încerc să introduc treptat niște carbohidrați complecși în dietă, poate niște ovăz dimineața sau orez brun la prânz. Nu vreau să renunț complet la ideea de a reduce zahărul, dar poate că abordarea mea a fost prea radicală.

Și legat de coordonator... ai dreptate, probabil că are dreptate să mă avertizeze să nu mă complic cu experimente personale. Dar, fiindcă tema mea se învârte în jurul microbiomului oral și al influenței dietei, nu pot să nu mă întreb cum funcționează totul în realitate, nu doar pe baza studiilor. E ca și cum aș scrie despre ploaie fără să fi ieșit vreodată în ploaie!

Oricum, sfatul tău m-a făcut să mă simt mai bine și mai motivată să găsesc un echilibru. Poate că o dietă echilibrată, combinată cu somn suficient (lucru la care trebuie să lucrez serios!) și pauze regulate, e cheia. Mulțumesc încă o dată!