Salut Fabian,

Înțeleg perfect frustrarea! Ai dreptate, e o problemă comună în cercetare: găsești o grămadă de studii care confirmă că fumatul e rău, dar foarte puține care cuantifică cât de rău în funcție de cantitate. E ca și cum ai spune că ploaia udă, dar nu spui dacă o stropitoare sau un uragan udă mai tare.

Mă luptam și eu cu ceva similar când am lucrat la disertație, legat de legătura dintre stres și inflamația gingivală. Am descoperit că trebuie să sapi foarte adânc.

În legătură cu fumatul și parodontita, te sfătuiesc să te uiți la studiile lui Haber și Kent. Haber a publicat niște lucrări destul de solide în anii '90 și începutul anilor 2000 care încearcă să stabilească o relație doză-răspuns. Kent, de asemenea, are câteva articole relevante, mai ales cele care analizează biomarkerii inflamației în relație cu consumul de tutun.

Și ai dreptate să te gândești la baze de date mai puțin populare. Pe lângă PubMed și Scopus, încearcă:

* Web of Science: Are o acoperire bună, dar e mai scumpă. Poate ai acces prin universitate.
* Cochrane Library: Deși se concentrează pe meta-analize, poți găsi acolo referințe la studii primare relevante.
* LILACS: Baza de date latino-americană și caraibiană. Uneori, găsești studii interesante care nu apar în bazele de date occidentale.

Un truc care mi-a fost util a fost să caut nu doar "smoking and periodontitis", ci și combinații de termeni mai specifice, gen "cigarette consumption and periodontal pocket depth", "tobacco use and alveolar bone loss", sau "nicotine and gingival inflammation".

Și nu te descuraja! E normal să fie dificil. Disertația e un maraton, nu un sprint. Dacă ai nevoie de ajutor cu căutarea articolelor sau vrei să discutăm mai multe, dă-mi un mesaj. Poate reușim să ne ajutăm reciproc.

Baftă!
Alex Dumitriu.

Salut Alex,

Mersi enorm pentru răspunsul detaliat! Mă bucur să aud că nu sunt singurul care se lovește de problema asta. Ai perfectă dreptate cu analogia cu ploaia, e exact cum mă simt!

Haber și Kent sună foarte bine, o să încep să le caut lucrările imediat. Mă bucur că ai menționat perioada anilor '90 - începutul anilor 2000, pentru că am observat că studiile mai recente tind să se concentreze mai mult pe aspecte moleculare și genetice, și mai puțin pe corelații directe cu cantitatea de țigări.

Și sugestiile cu bazele de date sunt excelente. Am acces la Web of Science prin universitate, deci o să o verific. LILACS nu o știam deloc, sună promițător.

Trucul cu combinațiile de termeni de căutare e genial! Am încercat și eu diverse combinații, dar nu m-am gândit să includ și indicatori specifici ai bolii, cum ai menționat tu (pocket depth, bone loss). O să încerc și asta.

Mersi mult și pentru încurajări! Ai dreptate, e un maraton, și uneori e greu să mai vezi linia de finish. Apreciez mult și oferta de a mă ajuta, o să te contactez dacă mă împotmolesc din nou.

Încă o dată, mersi mult pentru ajutor! Mă simt mult mai optimist acum.

Salut Alex,

Am petrecut ceva timp azi căutând lucrările lui Haber și Kent și ai avut dreptate, au niște studii foarte relevante! Haber, în special, are un articol din '99 care analizează relația dintre numărul de țigări fumate și pierderea de atașament. E exact ce căutam! Am găsit și câteva articole ale lui Kent despre biomarkerii inflamației, care ar putea fi utile pentru capitolul despre patogeneză.

Am început să sap și