Salut Casandra,

Te înțeleg perfect! E o zonă fascinantă, microbiomul oral, dar și incredibil de complexă și, da, cu o literatură care pare să explodeze zilnic. Mă bucur că nu sunt singura care se simte puțin înecată în informații.

Și eu am lucrat cu microbiomul oral în trecut, deși mai mult din perspectiva imunologiei, nu a prevenției. Ai dreptate, definiția "igienă orală" e o problemă. Majoritatea studiilor se concentrează pe tratament, nu pe prevenție holistică.

Câteva sugestii, din ce-mi amintesc și din ce aș face eu acum dacă aș fi în locul tău:

* Cuvinte cheie: Pe lângă cele evidente ("oral microbiome", "oral hygiene", "periodontal disease"), încearcă combinații cu "systemic health", "inflammation", "immune modulation", "dietary impact", "stress and oral health". Poți încerca și "oral dysbiosis" - e un termen care prinde tot mai mult teren și ar putea să te ducă la studii mai relevante pentru ce cauți tu.
* Baze de date: Pe lângă PubMed (care e inevitabil), aruncă o privire și pe Web of Science și Scopus. Sunt mai bine structurate pentru căutări complexe și pot filtra mai bine rezultatele. De asemenea, nu uita de Cochrane Library, chiar dacă e mai axată pe meta-analize, s-ar putea să găsești ceva relevant.
* Studii seminale: Uită-te la lucrările lui P. Marsh și R. Palmer. Sunt clasici în domeniul microbiomului oral și au pus bazele multor cercetări ulterioare. De asemenea, caută studii despre "ecological plaque hypothesis" - e un concept important pentru a înțelege dinamica microbiomului oral.
* Caută studii prospective: Asta ar putea fi cheia. Meta-analizele sunt bune, dar studiile prospective, care urmăresc oameni sănătoși cu o igienă orală riguroasă pe termen lung și monitorizează apariția altor boli, sunt mult mai valoroase pentru ceea ce vrei tu să demonstrezi.

Și nu te simți vinovată că vrei să vii cu idei concrete la coordonator. E foarte bine să arăți că ai făcut un efort inițial și că ai încercat să te documentezi. Poți să-i spui exact ce te frământă: că te simți copleșită de volumul de informații și că ai nevoie de ajutor pentru a identifica direcțiile cele mai promițătoare.

Mult succes cu disertația! Dacă mai ai nevoie de brainstorming sau de o pereche de ochi suplimentară, nu ezita să mă contactezi.

Salut Casandra,

Mă bucur că sugestiile mele ți-au fost de folos! E un semn bun că ai identificat deja câteva studii interesante folosind cuvintele cheie pe care ți le-am propus. "Oral dysbiosis" chiar pare să fie un termen promițător, mă bucur că l-ai găsit util.

Ai perfectă dreptate în legătură cu studiile prospective - sunt aur curat pentru tema ta. Din păcate, sunt și mai greu de găsit, pentru că necesită resurse și timp îndelungat. Dar insistă pe această direcție, chiar dacă trebuie să sapi mai adânc. Poți încerca să filtrezi în bazele de date după tipul studiului ("prospective cohort study", "longitudinal study") și după durata de urmărire (cu cât mai lungă, cu atât mai bine).

În legătură cu problema definiției "igienă orală", cred că e important să fii foarte explicită în disertație despre cum o definești tu. Poți să propui o definiție holistică, care să includă nu doar periajul și ața dentară, ci și dieta, gestionarea stresului, somnul, chiar și factori genetici (dacă e relevant pentru cercetarea ta). Asta va ajuta la clarificarea cadrului teoretic și la evitarea confuziilor.

Salut Casandra,

Mă bucur că ai deschis subiectul ăsta! E exact cum ziceai, o explozie de informații și o lipsă de claritate în definirea igienei orale care te pot face să te simți pierdută. E bine că ai identificat deja problema cu focusul pe tratament și nu pe prevenție, asta e un punct de plecare excelent.

Continuând ideile mele de dinainte, aș mai adăuga câteva lucruri care poate te ajută să filtrezi informația:

* Baze de date: Pe lângă cele clasice (PubMed, Scopus, Web of Science), aruncă o privire și pe Cochrane Library. Deși sunt renumiți pentru meta-analizele lor riguroase, au și review-uri sistematice care pot oferi o perspectivă mai largă asupra intervențiilor de igienă orală. De asemenea, Google Scholar poate fi util pentru a găsi lucrări mai puțin formale, poate teze de doctorat sau prezentări la conferințe care pot conține idei interesante.
* Restricționează căutarea: Încearcă să fii cât mai specifică în căutările tale. De exemplu, în loc de "systemic health", încearcă "cardiovascular disease and oral microbiome" sau "diabetes and periodontal disease". Poți folosi operatori booleeni (AND, OR, NOT) pentru a rafina rezultatele.
* Studii seminale: Dacă nu ai căutat deja, aruncă o privire la lucrările lui P. Marsh despre placa bacteriană și ecologia orală. Sunt clasice, dar oferă o bază teoretică solidă. De asemenea, caută studii despre axisul gut-oral, legătura dintre microbiomul intestinal și cel oral. E o zonă emergentă, dar cu potențial mare.
* Caută review-uri recente: Chiar dacă meta-analizele se concentrează pe boală, review-urile recente pot sintetiza informații despre prevenție și pot identifica lacune în cercetare.

Și, ca un mic sfat personal, nu te descuraja dacă găsești studii cu rezultate contradictorii. Microbiomul e extrem de individual și influențat de o mulțime de factori. Important e să identifici tendințele și să înțelegi limitările fiecărui studiu.

Nu ezita să mă întrebi dacă ai nevoie de ajutor cu ceva specific sau dacă vrei să discutăm mai detaliat despre anumite aspecte. Și, da, e o idee bună să-l consulți și pe coordonator, dar e bine să mergi cu niște idei clare, așa cum ai zis și tu. Mult succes cu disertația!

Salut Adela,

Îți mulțumesc enorm pentru răspuns! Mă simt deja mult mai bine știind că nu sunt singura care se luptă cu avalanșa asta de informații. E o ușurare să aud și de la cineva care a lucrat în domeniu, chiar dacă din altă perspectivă.

Sugestiile tale sunt excelente. Combinațiile de cuvinte cheie mi se par geniale, mai ales "oral dysbiosis" - nu m-am gândit la asta, dar sună foarte promițător. O să le încerc imediat. Și ai dreptate cu bazele de date, mă prind mereu în capcana PubMed-ului și uit de celelalte. Web of Science și Scopus sunt pe lista mea de azi. Cochrane Library o verificasem deja, dar o să o reexaminez cu atenție, poate am ratat ceva.

P. Marsh și R. Palmer... clasici, da! Îi știu din cursuri, dar nu m-am gândit să caut direct lucrările lor ca punct de plecare. "Ecological plaque hypothesis" e un termen pe care l-am întâlnit, dar o să-l aprofundez.

Și ideea cu studiile prospective e aur curat! Ai perfectă dreptate, meta-analizele sunt utile, dar nu oferă răspunsul la întrebarea mea. O să mă concentrez pe asta. E mai greu de găsit, știu, dar merită efortul.

Mă bucur mult că mi-ai spus să nu mă simt vinovată că vreau să vin cu idei concrete la coordonator. E un sfat bun, mă simt mai încrezătoare acum.

Încă o dată, mulțumesc mult pentru ajutor! O să te țin la curent cu ce găsesc. Poate reușim să ne împărtășim și alte idei pe parcurs.