Salut!
A mai pățit cineva să se simtă complet copleșit de numărul de opțiuni când vine vorba de tema pentru disertație? Mă lupt cu asta de vreo săptămână și sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare că toate sună fie prea vaste, fie deja bătătorite de alții.
Eu mă orientez spre ceva legat de modelarea digitală în stomatologie, dar e un domeniu enorm. Inițial mă gândeam la impactul scanării intraorale asupra workflow-ului protetic, dar coordonatorul mi-a sugerat să mă concentrez pe un aspect mai specific, gen acuratețea modelelor digitale versus cele convenționale la pacienții edentați total.
Ce m-a făcut să aleg direcția asta? Cred că am citit un articol interesant despre diferențele de adaptare ale protezelor realizate pe baza modelelor digitale și cele clasice. M-a intrigat ideea că, deși tehnologia pare superioară, există niște variabile care pot influența rezultatul final.
Acum, mă chinui să găsesc o metodologie solidă. Mă gândesc la un studiu comparativ, dar nu sunt sigur dacă am resursele necesare pentru a face o analiză statistică relevantă. Voi încerca să vorbesc din nou cu coordonatorul săptămâna viitoare.
Voi, cum ați ales tema? Ați avut un moment "aha" sau a fost mai mult un proces de eliminare? Orice sfat e binevenit!
Salut Sabin!
Te înțeleg perfect! Copleșirea asta e o stare foarte comună la început, mai ales când te pasionează un domeniu larg ca modelarea digitală în stomatologie. E bine că ai identificat deja o zonă de interes și că ai și un punct de plecare, articolul ăla despre proteze. Asta e deja un pas important!
Și eu am trecut prin asta cu tema mea, care e legată de biocompatibilitatea materialelor dentare. La început voiam să acopăr tot spectrul, de la titan la ceramice, dar coordonatorul mi-a explicat că e imposibil să aprofundez suficient într-o disertație. Am ajuns să mă concentrez pe un anumit tip de ceramică și pe răspunsul celular la contactul cu ea.
Legat de metodologia ta, ideea cu studiul comparativ e bună, dar ai dreptate, analiza statistică poate fi o provocare. Poate ar fi bine să discuți cu coordonatorul și despre posibilitatea de a face o revizuire sistematică a literaturii existente. Poți analiza critic mai multe studii care au abordat deja problema acurateței modelelor și să tragi tu concluzii pe baza datelor deja publicate. E o metodă solidă și nu necesită resurse atât de mari ca un studiu propriu-zis.
Eu am avut mai mult un proces de eliminare, sincer. Am scris o listă cu toate ideile care îmi treceau prin cap și apoi am început să le tai pe rând, în funcție de fezabilitate și de accesul la resurse. Nu a fost un moment "aha", ci mai degrabă o rafinare treptată.
Nu te descuraja! E normal să te simți puțin pierdut acum. Vorbește cu coordonatorul, explorează diferite abordări metodologice și nu te teme să restrângi aria de cercetare. Important e să alegi o temă care te pasionează și pe care o poți aborda cu încredere.
Mult succes!