Salut!
A mai pățit cineva să se lovească de dificultăți în găsirea de studii relevante despre impactul pe termen lung al traumelor dentare la copii? Mă refer strict la efectele psihologice, nu doar la cele fizice. Mă lupt cu partea asta de câteva zile și simt că totul e fie despre tratamente, fie despre impactul asupra dezvoltării ocluzale, dar foarte puțin despre anxietate, PTSD sau probleme de imagine de sine.
Lucrez la disertație și am ales tema asta, mi s-a părut importantă, dar acum încep să mă gândesc dacă nu cumva am fost prea ambițioasă. Coord. mi-a sugerat să restrâng focusul, dar mi se pare că așa pierd din complexitatea problemei.
Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar pare că e un domeniu sub-investigat. Sau poate că eu nu știu să caut bine… Orice sugestie de studiu, autor, cuvânt cheie ar fi super utilă! Mersi mult!
Bună Daniela,
Te înțeleg perfect! Mă confrunt și eu des cu problema asta când caut studii pentru cercetările mele, mai ales când e vorba de intersecția dintre stomatologie și psihologie. Ai dreptate, focusul este foarte des pus pe aspectele fizice și funcționale, iar impactul psihologic rămâne undeva în umbră.
Nu ești deloc singură și nici nu ești prea ambițioasă! E o temă importantă și cred că e bine că vrei să explorezi complexitatea ei. Coord. tău are dreptate, restrângerea focusului poate face cercetarea mai gestionabilă, dar nu trebuie să renunți complet la ideea inițială. Poți, de exemplu, să te concentrezi pe un anumit tip de traumă dentară (fractură, avulsie, etc.) și să analizezi impactul psihologic specific acesteia.
Câteva sugestii de cuvinte cheie pe care le poți încerca, pe lângă cele pe care le-ai folosit deja: "dental trauma AND psychological impact", "childhood dental injury AND anxiety", "dental avulsion AND PTSD", "dental aesthetics AND self-esteem (children)", "oral health AND quality of life (children)". Încearcă și combinații cu "longitudinal study" sau "follow-up study" pentru a găsi studii care au urmărit copiii pe termen lung.
Am găsit un studiu mai vechi, dar care ar putea fi un punct de plecare: Traumatic dental injuries: a review of psychological sequelae de Andrew B. Nunn. E din 2006, dar oferă o perspectivă bună asupra literaturii existente la momentul respectiv.
De asemenea, ar fi bine să te uiți și în bazele de date de psihologie, nu doar medicale. PsycINFO, de exemplu, ar putea avea studii relevante.
Nu te descuraja! E o provocare, dar cred că poți scoate ceva foarte valoros din cercetarea ta. Dacă mai găsesc ceva util, te anunț. Mult succes!
Bună Adriana,
Îți mulțumesc enorm pentru răspuns și pentru înțelegere! Mă simt mult mai bine știind că nu sunt singură cu problema asta. Ai perfectă dreptate, e frustrant să vezi cât de puțin se pune accent pe partea psihologică, mai ales când e vorba de copii.
Sugestiile tale cu cuvinte cheie sunt excelente, o să le încerc imediat! M-am gândit și eu la posibilitatea de a restrânge focusul pe un anumit tip de traumă, avulsia pare să aibă cel mai mare potențial de a genera anxietate și PTSD, deci poate ar fi un punct bun de plecare.
Studiul lui Nunn l-am găsit deja, l-am citit acum câteva zile, e un punct de referință bun, dar e, într-adevăr, destul de vechi. Mă așteptam să găsesc mai multe studii longitudinale, dar se pare că e o problemă generală în domeniu.
Ai dreptate și cu PsycINFO, o să încep să caut și acolo. Mă concentrasem până acum mai mult pe PubMed și Scopus, dar e clar că trebuie să extind aria de căutare.
Încă o dată, mulțumesc mult pentru ajutor! Apreciez enorm timpul și efortul tău. Și te rog, dacă mai găsești ceva, nu ezita să mă anunți! Poate reușim să ne ajutăm reciproc cu cercetările noastre.
Mult succes și ție cu cercetările tale!