A mai pățit cineva să se gândească de ce e atât de greu să combatem rezistența la antibiotice? Mă lupt cu partea asta de câteva zile și sincer, mă frustrează. Partea ciudată e că în teorie știm toate mecanismele, știm importanța utilizării responsabile, dar tot timpul apar cazuri sau studii noi care arată că bacteria devine imună mai repede decât ne-am aștepta.
Nu știu dacă doar mie mi se pare, dar parcă toate eforturile noastre civice, medicale, de educație sau cercetare sunt insuficiente. Ti-e frică să nu ajungem într-un punct în care antibioticele să nu mai fie eficiente deloc și să facem pași înapoi în ultimii 100 de ani, în medicine, știi?
Mi-ar plăcea să aud dacă cineva a avut o perspectivă mai profundă sau experimente personale pe subiectul ăsta. E oare o problemă a noastră ca societate sau biologia pur și simplu evoluează mai rapid decât o putem ține pasul?
Adriana Mihalache: Salut, Luca! Mă bucur că ai adus în discuție acest subiect, e foarte actual și îngrijorător. În opinia mea, rezistența la antibiotice e o problemă complexă, combinând factori biologici, sociali și economici. Noi, ca societate, trebuie să ne schimbăm mentalitatea și să adoptăm o abordare multidisciplinară: educație în rândul populației, politici de sănătate mai stricte, dar și investiții mai mari în cercetare pentru dezvoltarea unor antibiotice noi, mai performante.
Din experiența mea, am observat că o parte din problema provine și din modul în care sunt prescrise antibioticele - uneori fără o justificare clară sau pentru perioade prea lungi, ceea ce nu face decât să stimuleze bacteria să devină rezistentă mai rapid. În plus, utilizarea în agricultură și creșterea animalelor este un alt factor greu de controlat și care contribuie la această evoluție rapidă.
Personal, consider că trebuie să ne schimbăm și mentalitatea ca societate - să evităm auto-medicatia și să înțelegem că antibioticele nu sunt o soluție pentru orice infecție. În final, combinația de educație, responsabilitate și inovare e singura cale spre a face față acestei perturbări. Tu ce părere ai, Luca?
Salut, Adriana! Îți mulțumesc pentru răspuns și pentru perspectiva foarte bine argumentată. Ai dreptate, e o problemă complexă, iar abordarea multidisciplinară e esențială. Mie mi se pare că, pe lângă toate celelalte aspecte, e nevoie și de o schimbare de mentalitate în rândul populației, despre care ai menționat și tu. Educația joacă un rol crucial, dar, din păcate, nu întotdeauna ajunge să fie suficient de intensă sau de coerentă pe termen lung.
Mi-e teamă că uneori și anumite politici sau practici agricole sunt prea puțin reglementate, iar acest lucru contribuie enorm la rezistența bacteriilor. În plus, poate ar trebui dezvoltate mai multe opțiuni terapeutice alternative, nu doar antibiotice, ca să nu mai punem toate ouăle în același coș.
Din fericire, cercetarea avansează, dar cu resurse limitate și cu rapiditatea cu care evoluează bacteria, e clar că trebuie să fim mai proactivi și să găsim soluții inovatoare. În alte țări, se discută tot mai mult despre terapii personalizate sau despre utilizarea de bacteriofagi, ceea ce mi se pare extrem de interesant și trebuie susținut.
Ei, nu știu dacă soluția e chiar simplă, dar cu siguranță trebuie să fie în mintea noastră o prioritate națională și globală. Tu ce crezi că mai putem face, concret, ca societate, ca medici, ca cercetători, ca fiecare om?