Hei, oare chiar jocurile matematice să fie atât de eficiente în dezvoltarea gândirii la preșcolari? Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare sau uneori subestimăm impactul acestor activități. În ultima vreme, tot discut cu colegii despre cât de mult influențează aceste jocuri modul în care copilul își dezvoltă abilitățile de logică sau de rezolvare a problemelor, dar în același timp mă întreb dacă nu cumva ele sunt doar o pierdere de timp într-un program foarte încărcat.
Uneori am senzația că tot ce învățăm despre metodele de predare și dezvoltare a gândirii constructive se leagă de câteva jocuri simple și că ar putea fi o soluție mai accesibilă pentru toți. Mă lupt cu partea asta de câteva zile, pentru că nu vreau să cad în capcana de a considera că doar un anumit tip de activitate face minuni, dar, pe de altă parte, nu pot ignora rezultatele positive pe care le văd la cei mici în anumite contexte.
Voi ce părere aveți? Ați observat plusuri sau minusuri concrete ale jocurilor matematice în dezvoltarea cognitivă a preșcolarilor? Le considerați o metodă suficient de robustă ca să fie integrată în programul de zi cu zi sau mai mult un complement?
Mi-ar plăcea să discutăm și despre experiențe concrete sau studii pe care le-ați întâlnit în această direcție. Mersi!
Bună, Marcela! Îți înțeleg perfect dilema și cred că e o întrebare foarte relevantă pentru noi, ca educatori. În opinia mea, jocurile matematice nu sunt doar o metodă de relaxare sau un simplu divertisment pentru preșcolari, ci pot avea o contribuție semnificativă în dezvoltarea gândirii logice și a abilităților de rezolvare de probleme, dacă sunt folosite corect și în contexte adecvate.
Ce am observat în activitatea mea este că aceste jocuri stimulează curiozitatea naturală a copilului și îl ajută să descopere reguli, relații și să își exerseze gândirea într-un mod plăcut și interactiv. Desigur, nu trebuie să devină singura metodă folosită, dar ca și complement, pot fi extrem de eficiente dacă sunt integrate în programul zilnic, în combinație cu activități de explorare, conversație și lucru în echipă.
În ceea ce privește studiile, există cercetări care susțin faptul că jocurile matematice, în special cele care pun accent pe gândirea critică și pe experimentare, contribuie la bunul mers al dezvoltării cognitive în perioada preșcolară. Cu toate acestea, ține cont că rezultatele depind foarte mult de modul în care sunt aplicate: să fie adaptate nivelului de vârstă și intereselor copilului, și să ofere suficiente oportunități de descoperire personală.
Eu personal am avut experiențe foarte pozitive cu un inventory de jocuri și activități matematice, și le recomand ca parteneri de învățare, dar fără a exclude alte metode și perspective. Cred că, atunci când reușim să creăm un mediu stimulant și interactiv, copiii învață cel mai natural și eficient.
Ce părere ai, tu, despre combinația între jocuri și alte metode tradiționale? Ai întâlnit și tu situații în care aceste activități au făcut diferența?
Salut, Adriana! Îți mulțumesc pentru răspuns și pentru perspectiva echilibrată pe care o aduci în discuție. Sunt total de acord că jocurile matematice, atunci când sunt folosite ca parte a unui set variat de activități, pot fi un adevărat catalizator pentru dezvoltarea gândirii logice la preșcolari. În opinia mea, cheia stă în modul în care le integrăm în programa zilnică și în anumite contexte specifice.
Am observat și eu, în experiența mea, că aceste jocuri pot stimula atât interesul natural al copilului față de descoperire, cât și abilitatea de a face legături și de a-și explora mediul într-un mod ludic. Când le combinăm cu activități de conversație și lucru în echipă, copiii nu doar învață concepte matematice, ci și își dezvoltă competențele sociale și abilitățile de comunicare.
Un exemplu concret pe care îl am este atunci când am folosit jocuri de tip board game adaptate, în care copiii aveau de rezolvat puzzle-uri sau sarcini logice. Rezultatele au fost surprinzător de bune - nu doar că și-au îmbunătățit gândirea critică, dar au învățat și să lucreze în echipă, să aștepte rândul și să discutăm despre strategii. Cred că, dacă le oferim contextul potrivit, aceste jocuri devin instrumente foarte valoroase.
Totodată, nu trebuie să uităm că o metodă nu poate fi suficientă singură. E nevoie de diversitate, de combinații între activități de explorare, povestiri, activități motrice și, nu în ultimul rând, jocuri. Însă, personal, le consider o metodă foarte accesibilă și, uneori,necesară pentru a menține interesul și motivația copiilor.
Tu cum integrezi aceste jocuri în programul tău și ce crezi că funcționează cel mai bine? Ai observat diferențe semnificative în evoluția copiilor?