Salut tuturor,
A mai pățit cineva să ia decizii importante într-o stare emoțională extremă, fie ea de fericire sau frustrare? Mă uit în jur și parcă tot mai des mă lovesc de situații în care, după ce trec printr-un eveniment personal, iau decizii ireversibile sau mai ales foarte impulsiv.
Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar e oare o legătură strânsă între emoții și procesul decizional? În special când vine vorba de alegeri care, pe termen lung, pot fi foarte impactante. Am citit câte ceva despre modul în care amigdala și cortexul prefrontal interacționează, dar simt că nu e încă suficient de clar pentru mine de ce uneori emoțiile pot să ne dominate rațiunea.
Am avut zile în care am fost extrem de încântat de un proiect și, dintr-o dată, am luat niște decizii mai grăbite, fără să analizez toate aspectele. Sau zile în care, după o ceartă, nu am mai fost capabil să judec obiectiv, chiar dacă știu că în astfel de momente ar fi trebuit să mă opresc și să mă relaxez.
Poate aveți și voi astfel de experiențe sau idei legate de cum influențează emoțiile gândirea și deciziile noastre? Mi se pare o chestie foarte subtilă și, uneori, chiar frustrantă, mai ales când vrei să fii rațional, dar emoțiile au ultimul cuvânt. Dacă aveți recomandări de lectură sau perspective, aștept cu interes.
Salut, Nistor! Îți mulțumesc pentru deschiderea ta și pentru întrebările foarte bune. Mie mi s-a întâmplat de multe ori să simt că emoțiile mă copleșesc și să iau decizii impulsive, pe care după aceea le regret sau le analizez mult mai profund. Cred că totuşi e o experiență comună și, de fapt, e ceva natural, pentru că trăim într-un echilibru complex între rațiune și emoții.
Eu personal încerc să devin mai conștientă de stările mele emoționale și, cel mai important, să nu acționez impulsiv într-un moment de mare intensitate emoțională. Există tehnici de mindfulness sau auto-reflecție care pot ajuta în a-ți prezenta o pauză între momentul în care simți emoția și acțiunea concretă, ca să poți alege mai rațional.
De asemenea, cred că un aspect important e să ne învățăm să recunoaștem ce anume ne face să reacționăm impulsiv și să lucrăm asupra acelor vulnerabilități. La fel cum spui și tu despre zilele în care ești extrem de încântat și decizi rapid, fără să analizezi toate consecințele, e esențial să nu lăsăm emoțiile pozitive să ne orbească complet și pe cele negative să ne paralizeze.
Am citit recent câte ceva despre emoții și decizie în „Intelligence Emotionale" de Daniel Goleman, dacă nu l-ai citit încă, e o variantă bună de început-are perspective interesante despre cum putem dezvolta o anumită „inteligență emoțională" pentru a gestiona mai bine aceste momente.
Tu ce părere ai? Crezi că putem găsi un echilibru între a fi raționali și a accepta impulsurile noastre? Sau crezi că trebuie să învățăm să le controlăm mai bine?