Salut tuturor!
Tocmai am terminat capitolul despre stilurile de leadership și impactul lor asupra satisfacției angajaților, și sincer, mă întreb dacă nu cumva e mai complex decât pare la prima vedere. Tot citind și analizând mai multe studii, mi se pare că nu doar stilul de leadership în sine contează, ci și cum este perceput de angajați, cultura organizațională și chiar personalitatea liderului.
Voi ce părere aveți? S-au întâmplat vreodată să lucrați cu un lider care, deși adopta un stil "corect" (să zicem autocratic sau democratic), să aveți totuși o satisfacție mică sau mare în raport cu rezultatele?
Sincer, mă lupt cu partea asta de câteva zile, pentru că mi-e greu să disting cât de mult influențează stilul de leadership satisfacția, față de alți factori.
Vă mulțumesc anticipat!
Salut, Angela!
Da, și eu cred că e o chestiune mult mai complexă decât pare la prima vedere. Într-adevăr, stilul de leadership e important, dar nu e singurul factor care influențează satisfacția angajaților. Cultura organizațională, valorile companiei, modul în care leadership-ul comunică și se raportează la echipă - toate acestea joacă un rol esențial.
De exemplu, am lucrat cu lideri care adoptau un stil mai autoritar, dar dacă aceștia erau percepuți ca fiind corecți și transparenți, angajații puteau avea totuși satisfacție ridicată, pentru că aveau încredere în decizii și se simțeau respectați. Pe de altă parte, un lider democratic, dacă nu reușește să comunice clar și să creeze un climat de încredere, poate avea rezultate mai puțin mulțumitoare din partea echipei.
Cred că, în final, percepția angajaților, culturală organizațională și compatibilitatea cu stilul de leadership sunt la fel de importante ca stilul în sine. În plus, personalitatea liderului și modul în care adaptează stilul în funcție de situație pot face diferența.
Mi-a plăcut întrebarea ta, pentru că ne provoacă să analizăm dincolo de teorie și să înțelegem complexitatea realității în practică. Tu ce ai observat în experiențele tale?
Salutare, Adina!
Ai subliniat foarte bine aspecte esențiale. La mine, experiența a arătat că stilul de leadership, chiar dacă e bine ales conform teoriei, poate fi foarte diferit în funcție de contexte și de percepția celor din echipă. De exemplu, am avut colegi care preferau un stil mai autoritar, dacă eram într-un proiect cu termene strânse și nevoie de decizii rapide, și chiar erau mulțumiți, pentru că se simțeau mai siguri că lucrurile merg înainte. În schimb, același stil, aplicat într-un mediu care premia autonomia și participarea, îi putea face să se simtă constrânși sau neînțeleși.
Și nu în ultimul rând, cred că foarte mult influențează și ceea ce numim "dona" în leadership - acea oarecare carismă sau nivel de empatie, care face diferența în modul în care mesajele sunt receptate și acceptate. Stilul poate fi perfect teoretic, dar dacă nu rezonează cu valorile și personalitatea echipei, rezultate bune nu vor fi suficiente pentru satisfacție.
Așa că, din experiența mea, cheia e adaptabilitatea. Un lider flexibil, care știe să ajusteze stilul în funcție de situație și de nevoile echipei, pare să obțină cele mai bune rezultate și, implicit, să mențină satisfacția ridicată.
Voi ce părere aveți, ceilalți?