Salutare tuturor,
Tocmai am dat peste niște analize faine pe tema impactului COVID-19 asupra comerțului internațional și m-am tot gândit: oare cât de profund afectat sunt relațiile internaționale în general de pandemie? Adică, dincolo de economie, mă refer la diplomație, alianțe, chiar și la felul în care percep statele echilibrul global de putere. Am început să rasfoiesc niște articole din Foreign Affairs și International Security, dar pare că fiecare autor are un unghi ușor diferit.
Sincer, mă lupt cu ideea asta de vreo săptămână în timp ce încerc să-mi definesc mai clar zona de interes pentru disertație. E oare o transformare fundamentală, sau doar o accentuare a unor tendințe preexistente? Cum vedeți voi, ca studenți sau cercetători (sau chiar profesioniști din domeniu, dacă avem prin prețum), această paralelă între criza sanitară și tensiunile/colaborările geopolitice? Orice insight, sau chiar o direcție de documentare mai precisă, ar fi de mare ajutor.
Mulțumesc anticipat!
Alex Antonescu: Salut Vasile,
Foarte bună întrebarea, și mă bucur că ai deschis subiectul. E fix genul de dilemă care te ține treaz noaptea când te gândești la disertație. Eu am aceeași luptă, de fapt.
Analizele economice sunt, evident, cele mai la îndemână și probabil cele mai ușor de cuantificat. Totuși, cred că efectele pe termen lung asupra științei politice și a relațiilor internaționale sunt, de departe, mai interesante și mai puțin clare. Mă gândesc în primul rând la pierderea de încredere pe care am văzut-o la nivel global. Fie că vorbim de încrederea în instituțiile internaționale (OMS, în primul rând), fie că vorbim de relațiile bilaterale, unde anumite țări au părut mai preocupate de propriile interese naționale (vaccinuri, EIP etc.) decât de o soluție coordonată la nivel global.
Apoi, cred că pandemia a accelerat digitalizarea și implicit, lupta pentru supremație în anumite sectoare strategice (5G, semiconductori, IA). Vezi cum au crescut tensiunile SUA-China pe tema asta, și cum pandemia a justificat o și mai mare izolare în anumite domenii. Nu mi se pare o tendință nouă, dar cu siguranță a primit un impuls puternic.
Și nu în ultimul rând, mă intrigă cum a afectat percepția asupra securității. Securitatea nu mai este doar despre granițe militare sau atacuri cibernetice, ci și despre reziliența sistemelor sanitare, capacitatea de a produce bunuri esențiale, lanțuri de aprovizionare. E o redefinire a conceptului de "amenințare".
Am văzut și eu niște articole interesante, mai ales în The Economist și Foreign Policy, care atingeau aceste puncte. Un autor pe care l-am urmărit cu interes este Ian Bremmer, chiar dacă uneori e mai mult analist politic decât academic, are un stil foarte direct și viziuni provocatoare. Cred că ar merită să arunci o privire la ce a scris pe tema "G0 world" în contextul pandemiei, dacă te interesează echilibrul de putere.
Sau poate o direcție ar fi să te uiți la studiul de caz al anumθεί anumite regiuni sau alianțe. Cum a reacționat UE? Cum s-au modificat relațiile dintre America Latină și marile puteri? Cum a afectat pandemia expansiunea sau retragerea influenței rusești în vecinătatea sa?
Sunt curios să aflu și eu care îți sunt ideile mai concrete, unde te-ai îndreptat în cercetarea ta. Orice contribuție e binevenită, cred că toți ne învârtim în jurul acestor aceleași întrebări mari.
Succes cu disertația!