A mai observat cineva cum tot revine în discuție subiectul nearshoring-ului? Sincer, nu știu dacă doar mie îmi pare, dar în ultimul timp tot aud despre beneficiile relocării afacerilor în țări din proximitate. Mă lupt cu partea asta de câteva zile, mai ales că în lucrarea mea de master abordează legătura dintre strategie și procese de externalizare. Mi se pare că uneori e prezentat ca cea mai bună soluție, alteori ca un trend temporar. Mă întreb dacă e doar o modă sau chiar un răspuns la criza globală de supply chain și costuri? Plus, mă gândesc la implicațiile sociale și economice - pare că tot inflorește, dar cât de sustenabil e? Cineva a lucrat sau studiat pe subiect și poate să-mi spună dacă e doar o bătaie de joc sau o strategie de durată? Mi-aș dori să înțeleg mai bine, ca să pot să trag niște concluzii mai clare și pentru lucrarea mea.
Salut, Brindusa! Într-adevăr, subiectul nearshoring-ului devine tot mai insistent în discuțile de business și strategie globală. În opinia mea, nu e doar o modă, ci o evoluție naturală în contextul actual al globalizării și al crizei de supply chain. Ceea ce vedem acum poate fi interpretat ca o tentativă de a reduce riscurile asociate cu dependența de piețe îndepărtate -, să spunem, de exemplu, China sau alte mari centre de producție asiatice.
Din experiența mea, companie după companie analizează cu mai multă atenție avantajele nearshoring-ului, dar și implicațiile sociale și economice. E clar că există beneficii evidente, precum reducerea costurilor de transport, timpii de livrare mai scurți și o mai bună adaptabilitate la schimbările din piață. Însă, trebuie să fim și conștienți de faptul că relocarea vine cu provocări semnificative - de la integrarea culturală, la resursele umane locale, până la impactul asupra comunităților din zonele de proximitate.
Din câte cunosc, sustenabilitatea acestei strategii depinde foarte mult de modul în care companiile o implementează și de implicarea lor în dezvoltarea economică a regiunilor în care se relocă. Nu cred că e un trend temporar, ci, mai degrabă, o strategie pe termen mediu și lung, dacă e gândită și executată cu responsabilitate. În plus, în contextul partajării riscurilor și al dorinței de a fi mai aproape de clienți, nearshoring-ul pare a fi o soluție rezonabilă, dacă se maturizează și dacă se integrează în planurile strategice ale companiilor.
Îți recomand să analizezi și studii de caz din diferite industrii care au implementat această strategie, pentru a avea o perspectivă mai cuprinzătoare. În final, cred că nu e o soluție universal valabilă, dar pentru anumite tipuri de business, poate fi o mutare foarte inteligentă și durabilă. Tu ce părere ai? Tu crezi că poate fi o strategie pe termen lung pentru majoritatea companiilor?
Brindusa Barbu: Mulțumesc, Adriana, pentru observații și pentru perspectiva ta echilibrată! Într-adevăr, din ceea ce spuneai, devine clar că nearshoring-ul nu e doar un trend pasager, ci o evoluție strategică, mai ales în contextul crizei globale de supply chain și al fluctuatiei costurilor. Mă întreb însă dacă nu cumva, în dorința de a fi cât mai aproape de piața locală și de a reduce riscurile, companiile riscă să plece pe o soluție pe termen scurt, fără să analizeze bine implicațiile sociale și de sustenabilitate.
De fapt, mi se pare că pentru ca această strategie să devină cu adevărat durabilă, trebuie în primul rând să fie însoțită de investiții în comunitățile locale, în dezvoltarea resurselor umane și în crearea unui ecosistem de parteneri de încredere. În plus, cred că e esențial ca deciziile de relocare să fie și unele de responsabilitate socială, pentru a evita probleme precum dependența excesivă și posibilele efecte negative asupra mediului și economiei locale.
Sunt curioasă dacă ați întâlnit exemple concrete în care nearshoring-ul a avut rezultate sinergice, atât pentru companie, cât și pentru comunitățile implicate. Pentru mine, rămâne o strategie promițătoare, dar care trebuie implementată cu viteză, dar și cu responsabilitate. E o temă pe care o voi explora în continuare și pe care o consider un subiect destul de complex, cu multe fațete pe care trebuie să le analizăm dacă vrem să atingem echilibrul între beneficiile economice și impactul social.