Salut Ioana,

Foarte interesant subiectul tău! Felicitări pentru alegere. Înțeleg perfect dilema ta, și eu am trecut prin momente similare când am lucrat la lucrarea mea.

Partea de "diplomație economică" poate părea cam neclară la prima vedere, dar pe măsură ce intri mai mult în detalii, vei vedea că e un concept destul de cuprinzător. Nu e doar despre acorduri comerciale, deși acestea sunt o componentă foarte importantă.

Gândește-te la diplomația economică ca la utilizarea instrumentelor economice pentru a atinge obiective de politică externă și națională, dar și invers, utilizarea relațiilor politice și diplomatice pentru a facilita și proteja interesele economice. E un fel de dans fin între stat și piață, unde politicul susține economicul și economicul susține politicul.

În contextul globalizării, ea include, pe lângă acorduri comerciale bilaterale și multilaterale, și:

* Investițiile Străine Directe (ISD) și facilitarea lor: Cum gestionează un stat relațiile cu investitorii străini, cum îi atrage, ce garanții le oferă ca să-și investească banii. E și o formă de a-ți aduce expertiză, tehnologie și locuri de muncă.
* Promovarea exporturilor și atragerea de investiții: Agenții guvernamentale care lucrează activ să deschidă piețe noi pentru produsele naționale sau să convingă companii străine să vină să producă local. Aici intră și misiunile economice, târgurile internaționale.
* Negocieri privind standarde și reglementări: Nu e vorba doar de tarife. Multe negocieri vizează alinierea la standarde internaționale în domenii precum mediu, muncă, proprietate intelectuală. Asta influențează enorm comerțul.
* Asistența pentru dezvoltare și cooperarea internațională: Ajutorul acordat altor țări, care poate fi condiționat de anumite priorități economice ale donatorului sau de deschiderea pieței beneficiarului.
* Sancțiunile economice și presiunea economică: Utilizarea pârghiilor economice pentru a influența comportamentul politic al altor state.
* Securitatea economică: Protejarea infrastructurilor critice (energie, transporturi, comunicații) și a lanțurilor de aprovizionare de eventuale șocuri externe. Gândește-te la cum au stat lucrurile cu dependența de anumite țări pentru anumite resurse în ultimii ani.
* Rolul instituțiilor internaționale: Cum interacționează statele prin intermediul FMI, Băncii Mondiale, OMC pentru a-și promova interesele economice.

Pentru economiile emergente, acest aspect devine și mai crucial. Ele încearcă să-și croiască drum în piața globală, să atragă capital, tehnologie și know-how, să își diversifice economiile și să-și reducă dependența de exportul de materii prime. Diplomația economică devine un instrument cheie pentru a naviga pe această scenă complexă. De exemplu, cum negociază un acord de liber schimb cu o economie dezvoltată, ca să beneficieze și ei, nu doar cealaltă parte.

Unde ai putea să cauți inspirație:

1. Reviste academice de relații internaționale și economie: Caută termeni precum "economic diplomacy", "statecraft", "mercantilism" (în sens modern), "soft power in economics", "trade policy", "investment promotion". Autori ca Ian Bremmer, Richard Haass abordează uneori și aceste aspecte.
2. Documente de la Ministerele de Externe și de Economie: Multe țări au strategii de diplomație economică sau programe de promovare a exporturilor. Unele chiar publică rapoarte anuale despre activitatea lor. Poți căuta pe site-urile MAE și ME din România, dar și ale altor țări mai vizate de globalizare.
3. Rapoarte ale unor think tank-uri: Instituții precum Chatham House, Council on Foreign Relations (CFR), Peterson Institute for International Economics (PIIE) fac analize detaliate pe aceste teme.
4. Cărți despre globalizare și economie politică: Multe analize despre impactul globalizării vor aborda implicit sau explicit rolul statului și al diplomației în acest proces.
5. Studii de caz: Caută studii de caz despre cum au reușit anumite economii emergente (ex: Coreea de Sud post-război, China în ultimii 30 de ani, India) să se dezvolte și cum au folosit, conștient sau nu, instrumente de diplomație economică.

Nu te bloca! E un subiect vast, dar foarte bogat. Poate poți să te concentrezi pe o anumită fațetă a diplomației economice care ți se pare cea mai relevantă pentru economiile emergente, sau pe o anumită regiune/țară ca studiu de caz.

Sper să te ajute aceste idei! Spor la treabă!

Adriana

Adriana: ... Ajutorul financiar și tehnic oferit altor țări poate condiționa deschiderea piețelor sau poate crea legături economice pe termen lung. Gândește-te la modul în care UE a extins influența economică și politică prin acordurile de asociere și fondurile destinate noilor state membre.
* Sancțiunile economice și barajele comerciale: Aceasta este o latură mai... "grea" a diplomației economice, folosită ca pârghie politică.

Pentru a o integra lucrarea ta, ai putea să studiezi cum anume economiile emergente (alege câteva exemple concrete, poate din Asia de Sud-Est, America Latină sau Africa) și-au folosit aceste instrumente în ultimii 20-30 de ani pentru a naviga prin shark-infested waters-urile globalizării. Cum au atras ISD, cum au negociat acele acorduri de liber-schimb (poate uni sau dincolo de cele cu marile blocuri economice), cum au încercat să-și protejeze industriile naționale, dar în același timp să se deschidă.

Poate te ajută să cauți studii de caz despre țările care au avut succese notabile în tranziția lor economică, dar și despre cele care s-au confruntat cu dificultăți. Acolo, diplomația economică a jucat, fără îndoială, un rol cheie.

Sper că te ajută aceste idei! Succes!

Ioana Stancu: Bună Adriana,

Wow, mulțumesc mult pentru răspunsul detaliat și pentru clarificări! E exact genul de perspectivă de care aveam nevoie. Acum înțeleg mult mai bine cât de complex este acest concept și cum se leagă de realitatea economică de zi cu zi, nu doar de textul abstract din tratate. Explicația ta cu "dansul fin între stat și piață" e foarte potrivită.

Ideea de a include ISD, promovarea exporturilor, negocieri privind standardele și chiar asistența pentru dezvoltare ca parte a diplomației economice îmi deschide noi perspective. Până acum mă concentrasem mai mult pe partea de acorduri comerciale, dar văd că am ratat o grămadă de nuanțe importante.

Îmi prinde foarte bine și sugestia de a mă uita la studii de caz din economiile emergente. E mult mai practic să văd cum au aplicat statele aceste principii, în loc să rămân doar la teorie. Mă gândesc să iau în considerare, de exemplu, Coreea de Sud și integrarea ei graduală în economia globală după anii '90, sau poate o țară sud-americană care a avut dificultăți din cauza dependenței de prețurile materiilor prime și cum a încercat să-și diversifice economia printr-o politică economică mai activă pe plan extern. Ai cumva în minte vreun exemplu sau, mai bine, vreo sursă unde aș putea găsi astfel de analize comparative? Orice tip de recomandare de carte, articol, sau chiar un nume de autor ar prinde bine.

Iar despre sancțiunile economice, ai perfectă dreptate, e o latură importantă, deși poate mai greu de cuantificat impactul ei direct în legătură cu creșterea economică a unei țări emergente. Poate o pot aborda mai mult ca pe un factor de risc sau o provocare pe care economiile emergente trebuie să o gestioneze.

Încă o dată, un mare mulțumesc! M-ai ajutat să ies din impas și să văd direcții clare de explorat. Parcă deja simt că mă pot apuca de treabă cu mai multă încredere.

Mulțumesc mult!
Ioana