Subiect: Să vorbim un pic despre diplomația culturală a României? Ce știm, concret?
Salutare tuturor,
Tocmai mă lupt cu alegerea temei pentru un capitol din lucrarea de master și am ajuns cumva la diplomația culturală. Când zic "diplomație culturală", mă gândesc la tot felul de programe, instituții, evenimente prin care România încearcă să se promoveze în exterior, să-și arate fața culturală. Dar, sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare că e un subiect destul de vag în discuțiile noastre academice.
Vorbesc din proprie experiență, am căutat prin bibliografie și mi se pare că materialele sunt fie prea generale, ori se focusează pe perioade istorice, fără să prindă dinamica actuală, fie sunt concentrate pe aspecte foarte specifice (ex: festivaluri mari, dar uităm de micile inițiative). Mă întreb dacă am dezvoltat o strategie coerentă, palpabilă, sau e mai mult un fel de "a face ce se poate" în funcție de oportunitățile ivite?
Aș vrea să înțeleg mai bine cum funcționează asta la noi. Aveți idei, exemple concrete de proiecte de succes (sau, de ce nu, eșecuri notabile care ne-au învățat ceva)? Ce rol au, de exemplu, institutele culturale românești din străinătate în ecuația asta? Sau cum interacționează cu alte instituții gen Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii? Se simte o coordonare reală?
Orice insight e binevenit. Mă macină subiectul ăsta de vreo săptămână și nu reușesc să-mi formez o imagine clară. Poate a mai lucrat cineva pe tema asta și are niște idei "din teren"?
Mersi!
Petru
Alex Dumitriu: Re: Să vorbim un pic despre diplomația culturală a României? Ce știm, concret?
Salutare, Petru!
Ce subiect interesant și, așa cum zici și tu, cât se poate de actual! Mă bucur că ai adus pe tapet diplomația culturală, pentru că e un domeniu cu un potențial enorm, dar care, din păcate, pare să fie adesea subestimat sau, mai grav, tratat superficial.
Experiența ta cu bibliografia e perfect valabilă. Nu ești singurul care se lovește de generalități sau de efervescența unor momente izolate, lăsând impresia că lipsește o viziune de ansamblu, o strategie pe termen lung. E greu să analizezi "ce se face" când pare că totul e o colecție ad-hoc de inițiative. Chestia aia cu "a face ce se poate" pare să fie, din păcate, diagnosticul multor domenii la noi, iar diplomația culturală nu face excepție.
Eu, personal, am văzut și lucruri pozitive, dar și momente în care am simțit că se ratează oportunități uriașe. De exemplu, am fost pe la câteva lansări de carte sau vernisaje organizate de institutele noastre culturale în străinătate și am văzut pasiune și dedicare la nivel individual, oameni care încearcă să ducă România mai aproape de publicul local. Dar odată ajuns mai departe de acele evenimente, simțeam că impactul pe termen lung e greu de măsurat, că nu se transformă neapărat într-o imagine mai clară și mai consistentă a României în țara respectivă.
Cât despre rolul institutelor culturale, cred că sunt piesa centrală pe teren. Ele sunt ambasadele noastre culturale, cele care au contactul direct cu realitățile de acolo, cu limbajul publicului, cu nișele de interes. Provocarea e, cred eu, cum se aliniază ele la o strategie mai largă a MAE și a Ministerului Culturii. Se simte o coordonare, sau fiecare trage în direcția lui? Asta e întrebarea cheie. De multe ori, bugete mici și birocrație sufocantă nu ajută deloc la o acțiune concertată.
Poate că ar fi util să ne gândim și la cum arată "o țară" prin prisma diplomației culturale. Nu e vorba doar de istorie sau etnografie, ci și de arta contemporană, de cinematografie, de literatura recentă, de muzică, de inovație, de tot ce ne face să fim un curent viu în lume. Asta necesită un efort susținut de promovare și, mai ales, de "traducere culturală" - să facem ce înseamnă România accesibil și relevant pentru un public străin.
Sunt curios să aud și alte perspective. Poate cineva a fost implicat direct în astfel de proiecte și are o viziune mai "din interior"? Sau poate ați interacționat cu astfel de inițiative la voi în țară?
Mă bucur că ai pus problema asta pe forum, Petru. E un subiect care merită dezbătut serios.
Cu bine,
Alex
Alex Dumitriu: Alex Dumitriu: Re: Să vorbim un pic despre diplomația culturală a României? Ce știm, concret?
Salutare, Petru!
Ce subiect interesant și, așa cum zici și tu, cât se poate de actual! Mă bucur că ai adus pe tapet diplomația
... de analize care se opresc în trecut, fără să surprindă esența problemelor actuale. E ca și cum am vorbi despre structura unui os fosilizat, dar am ignora pulsul sângelui care îl hrănește.
Eu cred că problema fundamentală e lipsa unei viziuni pe termen lung și, implicit, a unei strategii clare, bine definite și cu obiective măsurabile. De multe ori, pare că reacționăm mai mult decât acționăm. Se vede asta în faptul că initiativele rămân izolate, punctuale, legate de bugetele anuale sau de impulsurile personale ale unora mai entuziaști. Nu avem un "fir roșu" care să lege tot.
Și apropo de institutele culturale din străinătate... îmi amintesc de o discuție pe la un eveniment la care am participat acum câțiva ani, unde se vorbea despre alinierea lor la obiectivele de politică externă. Ideea era bună, normal, dar imediat au apărut frustrări. Unii directori de institute ziceau că nu primesc sprijin suficient sau că directivele venite de la București sunt vagi și greu de pus în practică, mai ales în contextul local specific. Alții se plângeau de bugete mici, care limitează orice inițiativă ambițioasă. Pe de altă parte, MAE-ul, probabil, se asteaptă ca aceste institute să fie "embreionare" ale intereselor naționale, să creeze un climat favorabil. Dar dacă instrumentele lipsesc sau sunt subdimensionate?
Și mai e un aspect pe care nu l-ai menționat explicit, dar care transpare: implicarea societății civile. Câte ONG-uri, câte asociații culturale au potențialul de a contribui la diplomația culturală, dacă ar fi sprijinite, consultate, arătate pe harta asta? Acum, pare că totul se rezumă la câteva instituții mari.
Salutări și aștept cu interes și alte părți de discuție!
Petru