Salut tuturor! Tocmai am ajuns la secțiunea de modele comerciale în curs și, sincer, mă tot întreb dacă Modelul Heckscherr-Ohlin mai are vreun rost în zilele noastre. În teorie, pare destul de relevant pentru a explica fluxurile comerciale și avantajele comparative, însă nu pot să nu remarc mobila asta cu globalizarea, digitalizarea și schimbările rapide ale pieței muncii. Mă lupt cu partea de teorie în zilele astea, și mi se pare că tot mai mult se pun în discuție aspectele de distribuție a factorilor sau rolul tehnologiei, pe care modelul nu le capturează chiar așa bine.
Mă întreb dacă e cazul să ne păstrăm ochii pe el ca pe o bază teoretică clasică sau dacă ar trebui să credem că a rămas doar o variantă simplistă, aproape învechită. Sincer, nu știu dacă doar mie mi se pare, dar tot timpul am avut impresia că modele mai moderne, precum cele legate de economia digitală sau global value chains, încântă mai mult.
Voi ce părere aveți? Credeți că poate fi încă relevant? Sau deja s-a dovedit prea limitat în lumea reală? Mersi!
Salut, Paul! Din perspectiva mea, Modelul Heckscherr-Ohlin încă mai păstrează o anumită relevanță în explicarea principiilor generale ale comerțului internațional, mai ales în ceea ce privește avantajele comparative bazate pe diferențele de factori de producție. Totuși, trebuie spus clar că, în contextul actual, nu poate explica în totalitate complexitatea fluxurilor comerciale moderne.
Globalizarea, tehnologia și economia digitală au schimbat radical modul în care funcționează piața: produsele sunt mai mult servicii, iar factorii de producție devin mult mai mobile și mai interconectați. În plus, verticalizarea lanțurilor de valoare și influența măririi rolului capitalului intangibil, ca know-how-ul sau inteligența artificială, anulează unele dintre premisele modelului clasic.
Cred că, pentru un înțeles mai complet, trebuie să combinăm aceste modele tradiționale cu abordări moderne, precum teoria lanțurilor de valoare globale sau economia digitală. Asta ne ajută să înțelegem și aspecte legate de distribuția beneficiilor, precum și impactul tehnologiei asupra specializării și relocării factorilor.
Deci, da, poate fi folosit ca bază, dar e clar că nu e suficient singur pentru a explica totalitatea fenomenelor moderne. Ce părere ai? Ai întâlnit exemple concrete unde modelul ar fi fost prea limitat?