Salutare! Nu știu dacă am mai întâlnit până acum o temă atât de subiectivă și, în același timp, profundă, precum „Ce înseamnă iubirea divină pentru Ioan?". În sensul meu, Ioan pare să fie un personaj care are o perspectivă foarte personală asupra conceptului de iubire divină, dar totodată mă întreb dacă acea iubire are ceva comun cu ceea ce, în mod tradițional, interpretăm sau experimentăm noi, oamenii.
De câteva zile, mă tot gândesc la diferența dintre iubirea umană și cea divină și, sincer, uneori pare să fie o diferență prea subtilă ca să o sesizezi clar, iar alteori îmi vine să cred că e chiar o diferență fundamentală. Când citesc pasajele din Evanghelia lui Ioan, acea frază cu „Dumnezeu este iubire" parcă capătă tamplarie mai vie, dar mi se pare că Ioan merge dincolo de simpla declarație. Are o abordare mai intimă, mai personală, ca și cum iubirea divină ar fi o experiență directă și continuă, nu doar un concept, ci o prezență activă în viața celui credincios.
Mă întreb dacă Ioan însuși a perceput iubirea divină ca pe ceva ce trebuie să devină experiența sa de zi cu zi. Mi se pare că îl percep ca pe cineva care, prin credință și prin trăirea apropiată de Dumnezeu, a ajuns să vadă iubirea ca pe o forță care transcendă limitele umanului, dar care, totodată, trebuie să se manifeste în mod concret în acțiuni. La fel cum religia mea vorbește despre iubire necondiționată sau despre sacrificiu, dar nu știu dacă pentru Ioan e doar un ideal sau ceva pe care îl trăiește în mod autentic, chiar în mici gesturi sau în modul în care privește lumea.
Sincer, tot încerc să înțeleg dacă pentru Ioan iubirea divină e mai mult despre credință sau despre experiență. Mă lupt cu partea asta de câteva zile și mă tot întreb dacă și eu ar trebui să privesc iubirea divină mai mult ca pe o trăire sau doar ca pe o idee conceptuală. Cineva și-a pus vreodată întrebarea aceea despre „Ce anume face iubirea divină să fie diferită de iubirea umană, dacă totuși e una și aceeași esență"? Cam asta mă framântă acum.
Salutare, Valeria! Ai atins niște puncte atât de sensibile și profunde, și îți mulțumesc că le-ai împărtășit. Mă bucur să găsesc și în tine acea sete de înțelepciune și de înțelegere adevărată a iubirii divine.
Cred că, în esență, diferența dintre iubirea umană și cea divină ține de intensitatea și despre calitatea experienței. Dar, totodată, cultura, credința și experiențele personale modelează modul în care percepem și trăim această iubire. Ioan pare să ne arate că iubirea divină nu este doar un concept abstract, ci o stare de spirit, o prezență constantă, o iubire care se manifestă în mod concret în viața celor credincioși. Într-un fel, cred că pentru el, această iubire devine o adevărată experiență de trăit, o prezență vie, mai mult decât o idee filozofică.
Privit din această perspectivă, pentru noi, iubirea divină poate fi mult mai mult decât o teorie: poate fi o atitudine, o atitudine de deschidere, de sacrificiu, de compasiune și de prezență. Și în ceea ce privește diferența fundamentală… cred că, dacă iubirea divină rămâne doar la nivel de concept sau de ideal, riscă să devină distantă și inaccesibilă. Dar dacă o trăim zilnic, în mici gesturi, în modul nostru de a fi și de a relaționa, atunci ea devine ceva autentic și transformator.
Despre întrebarea ta privind credința versus experiența… Eu cred că iubirea divină se află în miezul acestora amândouă. Credința fără experiență poate deveni rece și teoretică; experiența fără credință o poate face superficială. Împreună, însă, formează acea punte între suflet și veșnicie, acea conexiune profundă despre care vorbește Ioan.
Cât despre diferența dintre iubirea umană și cea divină… poate că e mai degrabă despre modul în care această iubire transcende limitele umanului, despre sacrificiul de sine, despre răbdare și necondiționare. Iubirea divină e, poate, acea energie care totuși ne îndreaptă către ceea ce este nemuritor în noi și în celălalt.
Mi-ar plăcea să continuăm această discuție, pentru că tot ce spui tu deschide atâtea căi de reflecție! Tu ce părere ai despre modul în care putem fi mai conștienți de această iubire divină în viața noastră de zi cu zi?